Prima pagina » Despre Romania

Manastirile pictate din Bucovina

Bucovina este o regiune cu dealuri line, acoperite de paduri care impresioneaza prin verdele inchis si puternic, iar turmele de oi si imbracamintea traditionala in alb si negru a taranilor reprezinta elemente emblematice. In aceas tinut, manastirile, inconjurate de ziduri masive, par niste fortarete, care ascund biserici pictate, de parca ar fi niste bijuterii pretioase. Cel mai important ctitor al lor a fost Stefan cel Mare, domnitorul pe care Papa Sixtus IV l-a numit candva “atletul lui Dumnezeu”, ca o recunoastere a rolului sau in lupta impotriva ofensivei otomane in Europa. O parte din numele pictorilor acestor biserici, care au creat adevarate opere de arta, este cunoscuta in zilele noastre. Dar alti pictori continua sa ramana doar umbre, pete de culoare, indemanare si credinta in atotputernicia lui Dumnezeu. In 1993, cateva biserici pictate din Bucovina si Moldova au fost incluse in patrimoniul cultural UNESCO, ca o recunoastere de drept a valorii lor artistice si arhitectonice.

VORONET. Biserica Voronet, ctitorita de Stefan cel Mare, una dintre cele mai frumoase biserici ortodoxe din Europa, a fost construita in 1488 intr-o perioada de timp incredibil de scurta: trei luni si trei saptamani. Biserica a fost dedicata Sfantului Gheorghe, sfantul protector al armatelor moldovenesti, sarbatorit in fiecare an la data de 23 aprilie. Din punct de vedere architectural, Voronet, care a fost construita dupa biserica Putna, reprezinta o victorie spectaculoasa a constructorilor moldoveni, o sinteza armonioasa si originala intre elemente de stil bizantin si gotic (arcurile sparte ale usilor si ferestrelor, stalpii exteriori). Cladirea, construita dupa un plan trilobat, specific arhitecturii din perioada lui Stefan cel Mare, este alcatuita din portal, pronaos, naos cu doua abside laterale si altar, bolta ilustreaza geniul stilului moldovenesc: arcuri pe axele principale si diagonale imbinate cu pandantive, care faciliteaza trecerea de la forma patrata la forma circulara a domului si a tamburului clopotnitei. Voronet, numita si “Capela Sixtina a Orientului”, isi datoreaza faima sa unica mai ales scenelor murale de pe peretii exteriori. O culoare speciala domina fundalul acestor fresce. Este faimosul “albastru de Voronet”, obtinut printr-o alchimie, care continua sa ramana un mister atat pentru oamenii de rand, cat si pentru specialisti, chiar si in zilele noastre, la mai bine de cinci sute de ani de cand a fost construita biserica. Calatorul care merge la Voronet se va opri sa admire pentru mult timp “Ultima judecata”, o pictura care reprezinta o opera de arta. Scena este pictata pe peretele de vest al bisericii si impresioneaza prin intensitatea figurilor dramatice si prin viziunea indrazneata, prin indemanarea pictorului si imaginatia lui debordanta, prin armonia cromatica care atinge performante remarcabile.

PROBOTA. Construita in 1530, Probota este prima biserica ctitorita de Petru Rares, care a preluat picturile altor cateva biserici si care a intentionat ca aceasta biserica sa fie necropola familiei sale. Biserica se afla pe un deal din satul Probota, care apartine de comuna Dolhasca, si este proiectata in stilul architectonic moldovenesc, specific perioadei lui Stefan cel Mare, combinand simplitatea traditiei satesti cu elemente gotice. In naos inca se poate vedea pictura votiva infatisandu-l pe voievod, care este insotit de sotie si de cei patru copii. In interiorul bisericii se poate vedea frumosul portret al Sfantului Nicolae, sfantul protector al bisericii, sarbatorit in ziua de 6 decembrie si recunoscut pentru afectiunea sa pentru copii. Din punct de vedere al arhitecturii si al pozitiei, Probota se aseamana cu biserica manastirii din Neamt. Peretii exteriori si interiori au fost pictati in 1532, cu doi ani inainte de a incepe pictura la biserica Voronet. In afara de cateva exceptii, frescele sunt in general executate conform canoanelor oficiale ale epocii. In toamna anului 2000, cand a fost terminata restaurarea picturilor murale de la Probota, executate cu participarea unor experti japonezi, frescele originale – de o deosebita valoare artistica - au fost aduse la lumina in toata splendoarea lor. Pe peretele din partea de sud pot fi admirate, pe langa altele, scenele care ilustreaza “Asediul de la Constantinopol” si “Arborele lui Ieseu”.

MOLDOVITA. Inainte ca Petru Rares sa ctitoreasca cele mai renumite creatii ale sale, in Moldovita a existat, la inceputul secolului XV, o alta manastire de piatra ale carei ruine imprastiate inca pot fi vazute astazi. Noua biserica a fost ridicata in 1532, iar picturile interioare si exterioare au fost executate cinci ani mai tarziu. Numele pictorului nu este mentionat nicaieri. Dar a fost cu siguranta de origine moldoveneasca. Frescele exterioare de la Moldovita se afla in stare buna, cu exceptia celor de pe peretele din partea de nord. Multe dintre ele au aceeasi valoare artistica precum frescele de la Voronet. Deasupra intrarii in biserica se poate vedea una dintre cele mai frumoase icoane din randul picturilor moldovenesti: un portret al Fecioarei Maria cu pruncul Isus in brate. Doua dintre temele preferate ale pictorilor manastirii – “Inmormantarea Fecioarei Maria” si “Arborele din Ieseu” – pot fi admirate in toata splendoarea lor pe latura sudica a bisericii. Desi multe dintre scenele biblice sunt impodobite cu motive inspirate din portul traditional bucovinean, “Asediul de la Constantinopol” – una dintre carateristicile principale ale manastirii – ele ilustreaza, prin compozitia lor dramatica, conflictul dintre conducatorii moldoveni si Imperiul Otoman. Moldovita isi sarbatoreste sfantul protector la sarbatoarea Bunei Vestiri.

HUMOR. Manastirea Humor a fost construita in aceeasi perioada ca Moldovita. Ba mai mult, marele cancelar Toader Bubuiog – care, asemenea episcopului mitropolit, Grigore Rosca, era inrudit cu Petru Rares – a ctitorit noua biserica impreuna cu sotia sa, Anastasia, in apropierea unei manastiri datand de la inceputul secolului XV. Biserica este dedicata “Adormirii Maicii Domnului”. Aici, pe portalul neacoperit al bisericii – o noua inventie a arhitecturii moldovenesti – cu piloni puternici, care sustin patru arcade, oaspetii sunt urmariti cu blandete de “Fecioara Maria cu pruncul”, o pictura pe care specialistii o apreciaza ca fiind una dintre cele mai frumoase creatii din canoanele bisericesti. Biserica manastirii Humor este, de asemenea, pictata in exterior, fiind acoperita de fresce care au reusit sa ramana intacte din 1535 pana astazi. Pictorul – Toma din Suceava – si-a pus la bataie intreg talentul. El a pictat pe peretele de sud al bisericii propriul portret, asa cum procedau si alti artisti ai vremii. Tot aici pot fi admirate “Asediul din Constantinopol”, “ Legenda fiului risipitor”, “Cantarea mortilor”, “Viata Sfantului Nicolae”. Din pacate vantul, ploaia si zapada au sters pictura “Arborele din Ieseu”, care era executata pe peretele de nord al bisericii. Compozitia artistica pictata pe acoperisul pronaosului este intr-adevar remarcabila.

ARBORE. Se intampla foarte rar ca ctitorul bisericii sa fie infatisat in doua picturi votive in cadrul aceleiasi biserici. Luca Arbore – care a fost candva cel mai apropiat sfetnic al lui Stefan cel Mare – reprezinta o exceptie. Biserica, fara clopotnite, a fost construita in timp ce fondatorul ei era inca in viata, dar artistul Dragos Coman a executat picturile exterioare 40 de ani mai tarziu, la cererea fiicei celei mari a omului, care a fost pentru o lunga perioada de timp cel mai inalt magistrat al Sucevei. Una dintre compozitii, care a dat nastere unor comentarii aprinse, este cea care ilustreaza “Procesiunea Sfintei Cruci”, specifica artei murale din Moldova. Figura centrala este cea a Imparatului roman Constantin cel Mare (306-337). Doua surse diferite se refera la batalia de la 312 d.Hr., desfasurata in apropierea podului Milvius (“Podul Soimului”), situat la nord de Roma. Sunt infatisate trupele lui Constantin luptand impotriva armatei conduse de Maxentiu, care fusese proclamat unic imparat in 306. Constantin a iesit victorios. Inca din vremea in care imparatul era in viata, hagiografia crestina a inceput sa raspandeasca legende cu privire la aceasta victorie. Una dintre ele povesteste ca, in ajunul bataliei, imparatul Constantin a avut un vis in care a fost sfatuit sa graveze pe scuturile soldatilor semnul divin (“caeleste signum dei”), inainte de inceperea luptei. Si exact asa au si procedat. O alta legenda spune ca imparatul Constantin a vazut, in mijlocul zilei, o cruce imensa aparand pe cer, deasupra soarelui, iar pe cruce sta scris: cu acest semn vei birui. Aceasta este legenda care a fost raspandita, iar pictorul moldovean a adaptat-o perioadei dificile prin care trecea. Biserica este dedicata “Decapitarii Sfantului Ioan”.

PATRAUTI. Spre deosebire de Orient, unde credinciosii isi arata credinta fata de Dumnezeu prin sculpturi, bisericile moldovenesti o arata prin picturi, de vreme ce canoanele Bisericii Ortodoxe interzic prezenta si venerarea “chipului cioplit”, in interiorul bisericilor sau in orice alta parte. Construita in 1487 de Stefan cel Mare si dedicata Sfintei Cruci, biserica din Patrauti reprezinta un monument important al acestei tendinte, care va fi desavarsita in viitoarele constructii ale marelui conducator si ale descendentilor sai. Biserica a fost ctitorita intr-un an dificil pentru Moldova, si, probabil, din acest motiv nu impresioneaza prin dimensiune. Dar are o armonie captivanta, iar scena “Descoperirea crucii de Imparatul Constantin cel Mare”, pictata in pronaos, pe peretele de vest, pare a avea legatura cu crucea care protejeaza biserica, dar si cu aspiratiile fondatorului, din moment ce fresca ilustreaza una dintre bataliile anti-otomane ale lui Stefan cel Mare. Liniile clare, dinamica gesturilor, miscarea naturala a cailor si personajul monumental al compozitiei anunta o adevarata revolutie in iconografia artei religioase moldovenesti. Biserica Patrauti, primul sit religios fondat de Stafan cel Mare, este construit conform unui plan trilobat: turla este ridicata pe nava, iar pronaosul este acoperit de dom.

BISERICA SFANTUL GHEORGHE din Suceava. Voievodul Bogdan III a inceput, in 1541, ctitorirea bisericii Sfantul Gheorghe, terminata opt ani mai tarziu de catre succesorul sau Stefanita-Voda. Pictura impresionantei biserici, a carei arhitectura se aseamana cu cea a Manastirii Neamt, a inceput in 1534, in timpul “domniei lui Petru Rares” – o domnie glorioasa ilustrata in picturile bisericilor moldovenesti. Frescele, care au fost create intr-un stil asemanator celor din Moldovita si Humor, au suferit deteriorari frecvente de-a lungul timpului: numai anumite parti din “Cantarea mortilor”, “Arborele din Ieseu” si legenda “Fiului risipitor” mai pot fi vazute pe peretele de sud al bisericii. Exista o pictura votiva langa sicriul unde se afla relicvele Sfantului Ioan cel Nou. Aceasta pictura il infatiseaza pe Bogdan III, urmat de copiii sai Stefanita si Petru. Sarbatorea Sfantului Ioan cel Nou, care a fost omorat in 1330 in Cetatea Alba de tatari, este tinuta printr-o impresionanta procesiune. Sicriul, unde se afla relicvele sfantului, este facut in Suceava, in secolul XV, si dispune de cel mai vechi decor de argint din Moldova. Ansamblul de cladiri manastiresti, in care este inclusa biserica Sfantul Gheorghe, este numit Manastirea Sfantul Ioan cel Nou.

Informatii generale

Atractii turistice

Manastirea Voronet

Probota Monastery

Manastirea Probota - Interior

Patrauti Church

Biserica Patrauti